unilateraladjectiv
u-ni-la-te-ral
Definiții
adjectiv
1Care se referă la o singură parte, latură sau aspect; care este făcut de o singură parte.
„Decizia unilaterală a șefului a nemulțumit echipa."
adjectiv
2Care este valabil sau acționează într-o singură direcție, fără reciprocitate.
„Contractul unilateral avantajează doar una dintre părți."
Gramatică
Plural
unilaterali (masc.), unilaterale (neutru/fem.)
Articulat
unilateralul (masc. sg.), unilaterală (fem. sg.)
Adjectiv cu patru forme flexionare: unilateral (masc. sg.), unilaterală (fem. sg.), unilaterali (masc. pl.), unilaterale (fem./neutru pl.).
Expresii și locuțiuni
act unilateral — act juridic făcut de o singură parte, fără acordul celeilalte
Etimologie
Din franceză unilatéral, latină unilateralis (unus = unul, latus = latură).
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' inițial, nu cu 'h' sau 'v'. Atenție la silaba 'te' – nu 'ti'.