unificaverb
u-ni-fi-ca
Definiții
verb tranzitiv
1A face ca mai multe elemente, grupuri sau state să devină un singur tot unitar.
„Tratatul a avut ca scop unificarea celor două țări."
verb tranzitiv
2A aduce împreună idei, metode sau sisteme diferite pentru a crea o abordare comună.
„Profesorul a reușit să unifice metodele de predare ale colegilor săi."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: unificat. Gerunziul: unificând.
Expresii și locuțiuni
a unifica forțele — a reuni eforturile sau resursele mai multor persoane sau grupuri pentru un scop comun
Etimologie
Din franceză unifier, latină unificare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' la început, nu cu 'o' (nu 'onifica'). Atenție la grupul 'fi' – nu 'unifica' cu 'f' dublu.