tresăriverb
tre-să-ri
Definiții
verb intranzitiv
1A avea o mișcare bruscă și involuntară a corpului, cauzată de o emoție puternică, de frică sau de o surpriză.
„La zgomotul puternic, copilul a tresărit din somn."
verb intranzitiv
2A se cutremura sau a vibra ușor, ca urmare a unei senzații sau a unei emoții.
„Ea tresărea la fiecare atingere a frunzelor."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a tresări, tresar). Formează perfectul simplu: tresării, tresăriși, tresări; participiul: tresărit. Se conjugă cu auxiliarul 'a fi' la timpurile compuse.
Antonime
rămâne calmsta nemișcat
Expresii și locuțiuni
a tresări de frică — a avea o reacție bruscă din cauza fricii
Etimologie
Din latină *transsilire (a sări peste), prin intermediul formei populare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 't', nu 'tresari'. Atenție la diacritice: tresări, nu tresari.