Definiții
substantiv neutru
1Drum sau itinerar stabilit pentru a ajunge dintr-un loc în altul, urmând anumite puncte de reper.
„Am ales un traseu prin munți pentru excursia de weekend."
substantiv neutru
2Drumul parcurs de un vehicul de transport public (autobuz, tramvai etc.) între două capete de linie.
„Autobuzul 123 are un traseu lung prin tot orașul."
substantiv neutru
3În sport, parcursul stabilit pentru o cursă sau o probă de orientare.
„Traseul maratonului trece prin centrul istoric."