Definiții
substantiv feminin
1Obiect format dintr-o mână de paie, snopi sau o bucată de lemn, îmbibată în material inflamabil, folosit pentru a da lumină.
„În Evul Mediu, oamenii foloseau torțe pentru a-și lumina drumul pe străzile întunecate."
substantiv feminin
2Sursă de lumină puternică, de obicei cu flacără, folosită în ceremonii sau parade.
„La deschiderea Jocurilor Olimpice, sportivul a purtat torța olimpică."
substantiv feminin
3Figurat: simbol al libertății, al cunoașterii sau al speranței.
„Cartea este o torță care luminează mintea tinerilor."
Expresii și locuțiuni
a purta torța — a duce mai departe o tradiție sau o idee importantă
torța cunoașterii — simbol al educației și al învățăturii
Etimologie
Din latină 'torcha' (făclie), derivat din 'torquere' (a răsuci), referindu-se la făcliile făcute din fibre răsucite.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' și 'ă' la final: torță, nu 'torța' (forma articulată este 'torța' cu cratimă doar în anumite contexte). Atenție la diacritice: 'torță' cu ă, nu 'torta'.