torent - definiție, sinonime, exemple

DEX › torent

torentsubstantiv

to-rent

Definiții

substantiv neutru

1Curs de apă cu debit mare și rapid, care curge cu putere, mai ales după ploi sau topirea zăpezii.

„După furtună, torentul a inundat drumul."

substantiv neutru

2Cantitate mare de ceva care se mișcă sau se întâmplă cu intensitate și repeziciune.

„Un torent de cuvinte a ieșit din gura lui."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

torente

Articulat

torentul

La plural: torente, articulat: torentele. Se folosește frecvent cu sens figurat.

șuvoiviiturăcurent puhoi

picăturăstagnare

a ploua cu torente — a ploua foarte puternic, în cantități mari

Din latină torrens, torrentis (pârâu, torent).

Se scrie corect: Se scrie cu 'o' la început, nu 'torent' cu 'a' (greșit: tarent).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.