Definiții
adjectiv
1Care țipă, care scoate strigăte ascuțite; strident, ascuțit (despre sunete).
„Un glas țipător se auzea din curte."
adjectiv
2Care atrage atenția în mod exagerat prin culori vii, stridente; izbitor, viu.
„A purtat o culoare țipătoare la petrecere."
adjectiv
3Care este exagerat de evident, care sare în ochi; scandalos, revoltător.
„O nedreptate țipătoare a fost comisă."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: țipător, țipătoare, țipători, țipătoare.