teologicadjectiv
te-o-lo-gic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la teologie, adică la studiul rațional al religiei și al lui Dumnezeu.
„Facultatea de Teologie organizează cursuri teologice pentru viitorii preoți."
adjectiv
2Care este conform cu învățăturile religioase sau cu dogmele unei biserici.
„Cartea prezintă argumente teologice pentru existența sufletului."
Gramatică
Plural
teologici (masculin), teologice (feminin/neutru)
Articulat
teologicul (masculin/neutru), teologica (feminin)
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: teologic, teologică, teologici, teologice.
Expresii și locuțiuni
studii teologice — Studii universitare care pregătesc specialiști în teologie, adesea pentru preoție.
Etimologie
Din franceză théologique, care provine din latină theologicus, din greacă theologia (θεολογία) – 'discurs despre divinitate'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'eo' după 't', nu 'tehologic' sau 'teologhic'. Atenție la diftongul 'eo'.