ateusubstantiv
a-teu
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care nu crede în existența lui Dumnezeu sau a vreunei divinități.
„El este ateu și nu merge la biserică."
adjectiv
2Care se referă la ateism, care neagă existența lui Dumnezeu.
„Are o viziune atee asupra lumii."
Gramatică
Forma feminină: atee (plural: atee). La adjectiv, se acordă în gen și număr.
Expresii și locuțiuni
a fi ateu convins — a fi ferm convins că Dumnezeu nu există
Etimologie
Din franceză athée, care provine din greaca veche atheos (a- = fără, theos = zeu).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 't', nu 'a-teu' cu cratimă. Atenție la forma feminină 'atee' cu doi 'e'.