tânjitoradjectiv
tân-ji-tor
Definiții
adjectiv
1Care tânjește, care simte dor intens sau năzuință puternică după ceva sau cineva.
„Privirea lui tânjitoare către fereastră trăda dorul de casă."
Gramatică
Adjectiv derivat de la verbul 'a tânji'. Se declină ca un adjectiv normal: feminin singular 'tânjitoare', plural 'tânjitori' (masc.), 'tânjitoare' (fem./neutru).
Expresii și locuțiuni
inimă tânjitoare — inimă plină de dor sau de dorință arzătoare
Etimologie
Din verbul 'a tânji' + sufixul '-tor', de origine slavă (tănji).
Se scrie corect: Se scrie cu â după t, nu cu î: 'tânjitor', nu 'tînjitor'. Atenție la diacritice: â și ă.