tainăsubstantiv
ta-i-nă
Definiții
substantiv feminin
1Lucru care nu este cunoscut sau nu este dezvăluit altora; secret.
„Îi spuse o taină pe care nu o împărtășise nimănui."
substantiv feminin
2În religia creștină, ritual sacru prin care se acordă harul divin (în special împărtășania).
„La biserică, preotul a săvârșit taina spovedaniei."
substantiv feminin
3Sens ascuns sau misterios al unui lucru, care nu este pe înțelesul tuturor.
„Taina naturii ne fascinează mereu."
Gramatică
Formează pluralul cu desinența -e; articolul hotărât la singular este 'taina'.
Antonime
publicitatedezvăluireevidență
Expresii și locuțiuni
a păstra o taină — a nu dezvălui un secret
a scoate la taină — a dezvălui un secret, a face cunoscut ceva ascuns
taină de stat — informație secretă de interes național
Etimologie
Din slavona veche 'tajna' (secret), prin intermediul slavonei bisericești.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'a', nu 'tâină' sau 'tainna'. Atenție la diacritice: 'taină' cu 'ă' final.