suplimentaverb
su-pli-men-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A adăuga ceva în plus, a completa o cantitate sau o sumă pentru a ajunge la nivelul necesar.
„Am suplimentat bugetul pentru excursie cu încă 100 de lei."
verb tranzitiv
2A mări numărul de exemplare, locuri sau porții, pentru a satisface o cerere mai mare.
„Profesorul a suplimentat numărul de teste pentru elevii care lipseau."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu suplimentez, tu suplimentezi, el suplimentează. La perfect compus: am suplimentat. Participiul: suplimentat.
Expresii și locuțiuni
a suplimenta o doză — a crește cantitatea unui medicament sau a unei substanțe peste doza obișnuită
Etimologie
Din franceză supplémenter, după latină supplementum (completare).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'l': suplimenta, nu 'suplimenta' cu 'e' (greșit: suplementa). Atenție la grupul 'pl' și la terminația '-a' la infinitiv.