Formă de persoana a II-a plural, prezent, de la verbul 'sumeca' (variantă regională a lui 'sumeca' sau 'sumeca' – a îndemna). Conjugare: eu sumec, tu sumeci, el sumește, noi sumecăm, voi sumeți, ei sumecă.
Probabil din slavă sau bulgară, cu sensul de 'a îndemna, a împinge'.
EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.