sultansubstantiv
sul-tan
Definiții
substantiv masculin
1Titlu purtat de unii monarhi sau conducători din anumite țări musulmane, în special în Imperiul Otoman.
„Sultanul a condus cu înțelepciune timp de mulți ani."
substantiv masculin
2Persoană care are o putere absolută sau o influență mare într-un domeniu.
„El se comporta ca un sultan al afacerilor din oraș."
Gramatică
Se folosește și ca titlu istoric, cu formă feminină 'sultană' (rar, pentru soția sultanului).
Expresii și locuțiuni
a trăi ca un sultan — a trăi în lux și belșug
Etimologie
Din turcă 'sultan', care provine din arabă 'sultān' (putere, autoritate).
Se scrie corect: Se scrie cu 's' la început și cu 'u' după 'l', nu 'sulttan' sau 'sultan' cu 'a' dublu.