șugubățadjectiv
șu-gu-băț
Definiții
adjectiv
1Care este vesel, glumeț, plin de haz; care spune sau face glume.
„Bunicul meu este un om șugubăț și ne face mereu să râdem."
adjectiv
2Care exprimă sau trădează o dispoziție veselă și jucăușă (despre priviri, zâmbete, vorbe).
„Îi vedeam privirea șugubeață când își pregătea surpriza."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz. Feminin: șugubeață, plural feminin: șugubețe. Are forme de comparativ și superlativ: mai șugubăț, cel mai șugubăț.
Expresii și locuțiuni
a fi șugubăț — a fi vesel și glumeț, a-i plăcea să facă farse sau glume
Etimologie
Din bulgară șugubat sau din sârbocroată šugubat, cu sensul de 'care are pistrui' (de la šuga = 'pistrui'), apoi prin extensie 'vesel, glumeț'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' la început și cu 'ă' în interior: șugubăț. Atenție să nu confunzi cu 'șugubeț' (forma greșită).