sucsubstantiv
suc
Definiții
substantiv neutru
1Lichid obținut prin stoarcerea sau presarea unor fructe, legume sau plante, folosit ca băutură sau ca ingredient.
„Dimineața beau un pahar de suc de portocale proaspăt stors."
substantiv neutru
2Lichidul natural care se găsește în țesuturile plantelor sau animalelor.
„Sucul gastric ajută la digestia alimentelor în stomac."
Gramatică
Substantiv neutru, cu pluralul 'sucuri'. Se folosește frecvent cu articol hotărât 'sucul'.
Expresii și locuțiuni
a stoarce sucul — a extrage lichidul din fructe sau legume prin presare
suc de viață — energie, vitalitate (folosit figurat)
Etimologie
Din latină 'succus' (suc, zeamă), prin intermediul limbii franceze 'suc'.
Se scrie corect: Se scrie 'suc', nu 'suk' sau 'sucu' (forma articulată este 'sucul'). Atenție la plural: 'sucuri', nu 'sucs'.