sprintaverb
sprin-ta
Definiții
verb intranzitiv
1A alerga cu viteză maximă pe o distanță scurtă, în special în competiții sportive.
„La finalul cursei, atletul a sprintat spre linia de sosire."
verb intranzitiv
2A se grăbi, a merge sau a lucra rapid pentru a termina ceva într-un timp scurt.
„Trebuie să sprintăm ca să prindem trenul."
Gramatică
Verb de conjugarea I, persoana a III-a singular, prezent indicativ. Infinitiv: a sprinta. Participiu: sprintat. Gerunziu: sprintând.
Expresii și locuțiuni
a sprinta spre finish — a accelera la finalul unei curse pentru a câștiga
Etimologie
Împrumutat din engleză 'to sprint', prin intermediul limbii franceze.
Se scrie corect: Se scrie 'sprinta', nu 'sprinta' cu 'ș' sau 'sprinta' cu 'â' greșit. Atenție la dublul 't'? Nu, se scrie cu un singur 't'.