spornicadjectiv
spor-nic
Definiții
adjectiv
1Care aduce mult spor, rodnic, productiv; care produce mult.
„Ogorul spornic a dat o recoltă bogată."
adjectiv
2Care muncește mult și cu folos; harnic, muncitor.
„Este un elev spornic, mereu cu temele făcute."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: spornică, plural: spornice.
Expresii și locuțiuni
a fi spornic la muncă — a munci mult și eficient
Etimologie
Din slavă (veche) 'sporŭ' (abundență, rodnicie), cu sufixul -nic.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 'p', nu 'spornic' cu 'â'. Atenție la forma feminină 'spornică' cu 'ă' final.