șoptitadjectiv
șop-tit
Definiții
adjectiv
1Spus în șoaptă, cu voce foarte scăzută, aproape fără sunet.
„A auzit un cuvânt șoptit la ureche."
adjectiv
2Care este transmis în secret, pe ascuns.
„Vestea șoptită s-a răspândit repede în tot satul."
Gramatică
Plural
șoptiți (masculin), șoptite (feminin/neutru)
Articulat
șoptitul (masculin/neutru), șoptita (feminin)
Participiu trecut al verbului 'a șopti'. Se folosește și ca adjectiv, acordându-se în gen, număr și caz cu substantivul.
Sinonime
susuratmurmuratîn șoaptăsecret
Expresii și locuțiuni
în șoaptă — cu voce foarte scăzută, astfel încât să nu fie auzit de alții
Etimologie
Din verbul 'a șopti', de origine onomatopeică, imitând sunetul unei șoapte.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' la început, nu cu 's' (șoptit, nu soptit). Atenție la diacritice: șoptit, nu șoptit fără 'ș'.