silnicadjectiv
sil-nic
Definiții
adjectiv
1Care se face prin forță, prin constrângere, fără acordul persoanei; forțat, impus.
„Munca silnică în lagăr era epuizantă."
adjectiv
2Care este făcut cu mare efort, cu trudă, cu stăruință susținută.
„A depus un efort silnic pentru a termina proiectul la timp."
Gramatică
Plural
silnici (masc.), silnice (neutru/fem.)
Articulat
silnicul, silnica
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: silnic, silnică, silnici, silnice.
Sinonime
forțatconstrânsobligatoriuimpustrudnic
Expresii și locuțiuni
muncă silnică — muncă forțată, impusă, de obicei ca pedeapsă sau în condiții grele
Etimologie
Din slavă (veche) 'silinŭ' sau din bulgară 'silen', derivat din 'sila' (forță).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'l', nu 'sylnic' sau 'silnik'. Atenție la acord: 'efort silnic', 'muncă silnică'.