spontanadjectiv
spon-tan
Definiții
adjectiv
1Care se produce de la sine, fără o cauză exterioară sau fără o pregătire prealabilă; natural, nepremeditat.
„Reacția lui a fost spontană, nu a stat să se gândească."
adjectiv
2Despre oameni: care acționează firesc, fără ezitare, urmând impulsul momentului.
„Este o persoană foarte spontană, mereu plină de idei neașteptate."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: spontană, plural feminin: spontane.
Antonime
premeditatplanificatcalculatezitant
Expresii și locuțiuni
combustie spontană — Aprindere care are loc de la sine, fără o sursă externă de foc, din cauza unor reacții chimice.
Etimologie
Din franceză spontané, care provine din latină spontaneus, de la sponte (de bunăvoie, de la sine).
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' și 'a' în prima silabă: spon-tan. Nu confunda cu 'spontaneu' (formă incorectă).