silitoradjectiv
si-li-tor
Definiții
adjectiv
1Care muncește cu sârguință și perseverență; harnic, sârguincios.
„Elevul silitor a învățat toate lecțiile pentru examen."
adjectiv
2Care denotă sârguință, făcut cu sârguință.
„Munca silitoare a fost răsplătită cu note bune."
Gramatică
Adjectiv variabil cu 4 forme: silitor, silitoare, silitori, silitoare. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
a fi silitor — a fi harnic, a munci cu sârguință
Etimologie
Din verbul a sili (a se strădui) + sufixul -tor.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 's', nu 'sylitor' sau 'silitorr'. Atenție la diacritice: silitor (nu 'silitor' fără diacritice).