sevăsubstantiv
se-vă
Definiții
substantiv feminin
1Lichidul care circulă prin vasele plantelor și care conține substanțele hrănitoare necesare creșterii și dezvoltării lor.
„Primăvara, sevă urcă din rădăcini spre ramuri."
substantiv feminin
2Figurat: energie vitală, forță interioară, vigoare.
„Tânărul artist are multă sevă în creațiile sale."
Gramatică
Se folosește frecvent la singular; pluralul este seve, dar rar întâlnit.
Antonime
uscăciunelâncezeală
Expresii și locuțiuni
a-i urca seva — a prinde putere, a se însufleți
Etimologie
Din latină sapa (must, suc), prin intermediul limbii franceze sève.
Se scrie corect: Se scrie cu 'v', nu cu 'f': sevă, nu 'sefă'. Atenție la diacritice: 'ă' final.