scufundaverb
scu-fun-da
Definiții
verb tranzitiv
1A face să intre sub apă, a cufunda; a îneca.
„Valurile au scufundat barca pescarilor."
verb reflexiv
2A intra sub apă, a se cufunda.
„Submarinul s-a scufundat în adâncuri."
verb reflexiv
3Figurat: a se afunda într-o activitate sau într-o stare (de gândire, de tristețe etc.).
„S-a scufundat în lectură și nu a mai auzit nimic."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La perfectul simplu: eu scufundai, tu scufundași, el scufundă. Participiul: scufundat. Gerunziu: scufundând.
Antonime
plutiemergeieși la suprafațăscoate la mal
Expresii și locuțiuni
a se scufunda în gânduri — a deveni foarte preocupat de propriile gânduri, a nu mai fi atent la ce se întâmplă în jur
Etimologie
Din slavă (veche) skopiti sau din latină *excufundare, prin intermediul slavonei; cf. bulgară skufunda.
Se scrie corect: Se scrie cu 'sc' la început, nu 's' simplu. Atenție la forma de persoana a III-a singular: el scufundă (cu ă la final), nu 'scufunda' fără accent.