satisfacțiesubstantiv
sa-tis-fac-ți-e
Definiții
substantiv feminin
1Sentiment de mulțumire și împlinire atunci când obții ceea ce îți dorești sau când ceva se termină bine.
„După ce a terminat proiectul, a simțit o mare satisfacție."
substantiv feminin
2Îndeplinirea unei cerințe, a unei nevoi sau a unei obligații.
„Plata facturii a fost făcută spre satisfacția furnizorului."
Gramatică
Formează pluralul cu terminația -ii. Este un substantiv de origine savantă, folosit frecvent în contexte formale.
Antonime
nemulțumiredezamăgirefrustrare
Expresii și locuțiuni
cu satisfacție — Cu sentiment de mulțumire și mândrie.
spre satisfacția cuiva — În mod care aduce mulțumire cuiva.
Etimologie
Din franceză satisfaction, latină satisfactio.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ți' după 'fac', nu 'satisfacție' cu 'cț' sau 'satisfacsiune'. Atenție la diacritice: 'satisfacție' cu 'ț' și 'ie' la final.