sâsâiverb
sâ-sâi
Definiții
verb intranzitiv
1A scoate sunete ascuțite și prelungi, asemănătoare cu cele produse de șerpi sau de obiecte în mișcare rapidă; a șuiera.
„Șarpele sâsâia printre ierburi."
verb intranzitiv
2A vorbi cu voce șoptită și șuierătoare, adesea pentru a exprima nemulțumire sau supărare.
„Bătrâna sâsâia ceva nemulțumită."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, cu forme de prezent: eu sâsâi, tu sâsâi, el/ea sâsâie; participiu: sâsâit.
Etimologie
Formă onomatopeică, creată prin reduplicare de la interjecția 'sâs'.
Se scrie corect: Se scrie cu â după s, nu cu î: sâsâi, nu sâsîi.