sălașsubstantiv
să-laș
Definiții
substantiv neutru
1Locuință simplă, adăpost sau casă sătească; loc unde cineva sau ceva își are sălașul (locul de trai).
„Păsările își fac sălaș în cuiburile din copaci."
substantiv neutru
2Loc de refugiu sau de odihnă, adăpost.
„Mănăstirea era un sălaș de liniște pentru călugări."
Gramatică
Se folosește frecvent cu sens figurat: 'sălaș al sufletului'.
Sinonime
adăpostlocuințăcasăculcușrefugiu
Expresii și locuțiuni
a-și face sălaș — a se stabili, a locui undeva
sălaș al sufletului — locul unde se simte cineva în largul lui, liniștit
Etimologie
Din slavă (veche) 'salaš' sau din maghiară 'szállás' (adăpost, locuință).
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 's' și cu 'ș' final: sălaș, nu 'salas' sau 'sălaş' (cu ş din alte limbi).