săgeatăsubstantiv
să-gea-tă
Definiții
substantiv feminin
1Armă veche, formată dintr-o vergea subțire cu vârf ascuțit, care se aruncă cu arcul sau cu arbaleta.
„Arcașul a tras o săgeată spre țintă."
substantiv feminin
2Semn grafic în formă de săgeată, folosit pentru a indica o direcție sau o poziție.
„Pe hartă, săgeata arată spre nord."
substantiv feminin
3Lăstar subțire și drept al unui copac sau al unei plante.
„Din trunchiul tăiat au răsărit săgeți verzi."
Gramatică
Se declină: săgeată, săgeata, săgeți, săgețile. La genitiv-dativ singular: săgeții.
Expresii și locuțiuni
a trage cu săgeata — a folosi arcul pentru a lansa săgeți
iute ca săgeata — foarte rapid, rapid ca o săgeată
Etimologie
Din latină sagitta, prin intermediul formei populare săgeată.
Se scrie corect: Se scrie cu ă după g: săgeată, nu săgeată cu â. Atenție la plural: săgeți, nu săgeate.