robinetsubstantiv
ro-bi-net
Definiții
substantiv neutru
1Dispozitiv montat la capătul unei conducte, care permite deschiderea sau închiderea curgerii unui lichid sau a unui gaz.
„Am deschis robinetul ca să umplu cana cu apă."
substantiv neutru
2Piesă de instalație care reglează debitul unui fluid.
„Robinetul de la chiuvetă picură, trebuie reparat."
Gramatică
Se folosește frecvent la plural, cu forma articulată 'robinetele'.
Expresii și locuțiuni
a închide robinetul — a opri curgerea unui lichid sau a unui gaz; figurat, a opri o sursă de bani sau resurse
a deschide robinetul — a permite curgerea unui lichid sau a unui gaz; figurat, a da drumul la ceva (de exemplu, la lacrimi)
Etimologie
Din franceză robinet, care provine din cuvântul 'Robin', nume propriu folosit pentru un dispozitiv cu acest rol.
Se scrie corect: Se scrie corect 'robinet', cu 'i' după 'b', nu 'robenet' sau 'robinet' cu 'e'.