retrăiverb
re-trăi
Definiții
verb tranzitiv
1a trăi din nou o experiență, o senzație sau o emoție din trecut, prin amintire sau prin imaginație
„Când a vizitat locul copilăriei, a retrăit clipele fericite de altădată."
verb intranzitiv
2a reveni la viață, a învia (în sens figurat sau poetic)
„După atâta suferință, sufletul lui a retrăit prin iubire."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a, format cu prefixul re- + a trăi. Se conjugă ca a trăi: eu retrăiesc, tu retrăiești, el retrăiește, noi retrăim, voi retrăiți, ei retrăiesc. Participiul: retrăit.
Expresii și locuțiuni
a retrăi o amintire — a-și aminti atât de viu încât simți din nou emoțiile de atunci
Etimologie
Din prefixul re- + verbul a trăi (din latină *tragere sau din slavă, după unele surse).
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: retrăi, nu retrîi. Atenție la diacritice: retrăi (cu ă), nu retrai.