reputațiesubstantiv
re-pu-ta-ți-e
Definiții
substantiv feminin
1Părerea sau aprecierea generală pe care o au ceilalți despre cineva sau ceva, bazată pe faptele și comportamentul acestuia.
„Profesoara noastră are o reputație excelentă în școală."
substantiv feminin
2Faima sau renumele unei persoane, instituții sau organizații, în bine sau în rău.
„Compania și-a construit o reputație solidă pe piață."
Gramatică
Articol nehotărât: o reputație. Se folosește frecvent cu adjective precum 'bună', 'proastă', 'solidă'.
Expresii și locuțiuni
a avea reputație bună/proastă — a fi apreciat sau, dimpotrivă, privit negativ de ceilalți
a-și păta reputația — a-și deteriora imaginea sau renumele
Etimologie
Din franceză 'réputation', care provine din latină 'reputatio' (considerare, calcul).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ți' și 'e' la final: reputație, nu 'reputatie' sau 'reputați-e'. Atenție la diacritice: 'reputație'.