reînarmaverb
re-în-ar-ma
Definiții
verb tranzitiv
1a înarma din nou, a dota din nou cu arme sau echipament militar
„Armata a decis să reînarmeze trupele de la graniță."
verb reflexiv
2a se înarma din nou, a-și procura din nou arme
„După război, țara s-a reînarmat rapid."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu reînarmez, tu reînarmezi, el reînarmează. Participiul: reînarmat. Gerunziu: reînarmând.
Sinonime
reînzestraredotarechipa
Etimologie
Din prefixul re- + înarma (din latină inarmare).
Se scrie corect: Se scrie cu cratimă după prefixul re-: re-înarma, nu reînarma (deși ambele forme sunt acceptate, cea cu cratimă este preferată).