refugiusubstantiv
re-fu-giu
Definiții
substantiv neutru
1Loc sau adăpost unde cineva se retrage pentru a fi în siguranță, departe de pericole sau greutăți.
„În timpul furtunii, turiștii au găsit refugiu într-o peșteră."
substantiv neutru
2Stare de liniște sufletească sau ocupație care te ajută să uiți de probleme.
„Cartea este refugiul meu preferat după o zi grea."
Gramatică
Substantiv neutru, cu pluralul în -ii. Se declină: refugiu, refugiul, refugiului, refugii, refugiile, refugiilor.
Expresii și locuțiuni
a-și căuta refugiu — a se retrage într-un loc sigur sau într-o activitate care îi aduce alinare
Etimologie
Din franceză refuge, care provine din latină refugium, derivat din refugere (a fugi înapoi, a se adăposti).
Se scrie corect: Se scrie cu 'giu' la final, nu 'giu' cu 'i' dublu. Atenție la forma articulată: 'refugiul', nu 'refugiul' cu 'u' dublu.