recitaverb
re-ci-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A spune pe de rost un text (poezie, versuri, o parte dintr-o operă literară), cu intonație și expresivitate.
„La serbarea școlii, Maria a recitat o poezie de Eminescu."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu recit, tu reciti, el/ea recitează, noi recităm, voi recitați, ei/ele recitează. Participiul: recitat. Gerunziu: recitând.
Expresii și locuțiuni
a recita o poezie — a spune o poezie pe de rost, cu intonație
Etimologie
Din latină recitare, prin intermediul franceză réciter.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' și 'i' după 'c' – recita, nu 'rechita' sau 'recita' cu 'ț'.