recăsători - definiție, sinonime, exemple

DEX › recăsători

recăsătoriverb

re-că-să-to-ri

Definiții

verb tranzitiv

1A căsători din nou pe cineva, a uni în căsătorie o persoană care a fost căsătorită anterior.

„Preotul a recăsătorit-o pe mama după divorț."

verb reflexiv

2A se căsători din nou, după o despărțire sau decesul partenerului.

„După câțiva ani de la divorț, s-a recăsătorit cu o colegă de muncă."

Conjugare: a recăsători, pers. 1 sg. recăsătoresc, pers. 3 sg. recăsătorește, participiu recăsătorit. Verb de conjugarea a IV-a.

recăsătoria se însura din noua se mărita din nou

Din prefixul re- + căsători (din slavă kasati, 'a uni').

Se scrie corect: Se scrie cu â în interior: recăsători, nu recăsatori. Atenție la diacritice: ă și â.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.