readuceverb
re-a-du-ce
Definiții
verb tranzitiv
1a aduce din nou, a aduce înapoi la locul de origine sau la o stare anterioară
„Profesoara a readus elevii în clasă după pauză."
verb tranzitiv
2a restabili, a reînnoi o situație, o amintire sau un sentiment
„Mirosul de pâine coaptă mi-a readus aminte de bunica."
Gramatică
Verb de conjugarea a 3-a, compus din prefixul re- + aduce. Se conjugă ca aduce: eu readuc, tu readuci, el readuce, noi readucem, voi readuceți, ei readuc. Participiul: readus.
Expresii și locuțiuni
a-și readuce aminte — a-și aminti din nou, a reînvia o amintire
Etimologie
Din re- + aduce, după latinescul reducere (a aduce înapoi).
Se scrie corect: Se scrie cu 're-' prefix, fără cratimă: readuce, nu re-aduce. Atenție la diacritice: readuce, nu readuce (fără ă).