răzlețiadjectiv
ră-zleți
Definiții
adjectiv
1Care este separat de ceilalți, izolat, despărțit de grupul din care face parte.
„Oile răzlețite s-au întors singure la stână."
adjectiv
2Care umblă singur, fără a ține legătura cu ceilalți, rătăcitor.
„Un călător răzleț a ajuns în sat după furtună."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: răzleț (masculin singular), răzleață (feminin singular), răzleți (masculin plural), răzlețe (feminin/neutru plural).
Sinonime
izolatsingurrătăcitdespărțitîmprăștiat
Expresii și locuțiuni
a umbla răzleț — a umbla fără scop, singur, departe de ceilalți
Etimologie
Din slavă razlěti sau din verbul a se răzleți (a se împrăștia), derivat din prefixul răz- + leți.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: răzleți (nu rîzleți). Atenție la diacritice: ă și â.