răschiraverb
ră-și-ra
Definiții
verb tranzitiv
1a împrăștia, a risipi, a desface în toate părțile lucruri sau ființe care erau strânse laolaltă.
„Vântul a răschirat frunzele uscate pe alee."
verb reflexiv
2a se împrăștia, a se risipi în direcții diferite.
„Turma s-a răschirat pe pășune."
Gramatică
Conjugare: a răschira (verb de conjugarea I). Forme: eu răschir, tu răschiri, el/ea răschiră, noi răschirăm, voi răschirați, ei/ele răschiră. Participiu: răschirat. Gerunziu: răschirând.
Expresii și locuțiuni
a-și răschira gândurile — a-și pierde concentrarea, a se gândi la multe lucruri deodată
Etimologie
Din latină *re-ex-quirere sau din slavă veche, cu influențe populare; legat de sensul de 'a împrăștia'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'r' și cu 'i' după 'ș': răschira. Nu confunda cu 'rășchira' (formă greșită) sau cu 'răscolire'.