ramersubstantiv
ra-mer
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care vâslește cu rama (vâsla) pentru a deplasa o barcă.
„Ramerul a condus barca spre mal cu mișcări ritmice."
Gramatică
Formează pluralul cu desinența -i; articulat hotărât: ramerul.
Etimologie
Din franceză rameur, derivat din ramer (a vâsli), din latină remare.
Se scrie corect: Se scrie cu un singur m: ramer, nu rammer.