substantiv masculin
1Persoană care trăiește retrasă, singuratică, de obicei într-un loc izolat, dedicată rugăciunii sau meditației; sihastru.
„Bătrânul pustnic locuia într-o chilie din pădure."
substantiv masculin
2Persoană care duce o viață simplă, departe de agitația lumii, evitând contactul cu societatea.
„De când s-a pensionat, unchiul meu a devenit un adevărat pustnic."