puiandru - definiție, sinonime, exemple

DEX › puiandru

puiandrusubstantiv

pu-ian-dru

Definiții

substantiv masculin

1Puiet de animal (mai ales de pasăre) care nu a atins încă maturitatea; pui mai mare, aproape de vârsta adultă.

„În curte se jucau niște puiandri de găină, aproape gata să zboare."

substantiv masculin

2Tânăr neexperimentat, adolescent (adesea cu sens depreciativ sau glumeț).

„Ce puiandru e ăsta, nu știe să se poarte în societate!"

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

puiandri

Articulat

puiandrul

Formă de plural: puiandri; articulat: puiandrul. Se folosește și ca adjectiv în unele contexte.

puitinereladolescentbăiețandru

Din pui + sufixul -andru, probabil după modelul altor derivate populare.

Se scrie corect: Se scrie puiandru, nu puiândru sau puiandru cu altă formă. Atenție la diftongul 'ia'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.