probantadjectiv
pro-bant
Definiții
adjectiv
1Care dovedește, care servește ca probă; convingător, edificator.
„Argumentele lui au fost probante pentru toți colegii."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: probant, probantă, probanți, probante.
Antonime
neconvingătorneprobant
Etimologie
Din franceză probant, latină probans, -antis.
Se scrie corect: Se scrie cu 'b', nu 'p': probant, nu propant.