concludentadjectiv
con-clu-dent
Definiții
adjectiv
1Care duce la o concluzie clară; care dovedește, care este hotărâtor pentru stabilirea unui adevăr.
„Poliția a găsit dovezi concludente că suspectul era la locul faptei."
adjectiv
2Care este convingător, edificator, lămuritor.
„Argumentele lui au fost atât de concludente încât toți au fost de acord."
Gramatică
Plural
concludenți (masc.), concludente (neutru/fem.)
Articulat
concludentul (masc./neutru), concludenta (fem.)
Adjectiv de tipul 4 terminații: concludent, concludentă, concludenți, concludente. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Sinonime
convingătorhotărâtordoveditorlămuritoredificatorrelevant
Antonime
neconcludentnesemnificativirelevantvagechivoc
Expresii și locuțiuni
dovezi concludente — probe care demonstrează fără îndoială un fapt
Etimologie
Din franceză concluant, latină concludens, concludentis (participiul prezent al verbului concludere – a încheia, a deduce).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'con': concludent, nu 'concluzent' sau 'concludent'. Atenție la grupul 'clu'.