principiusubstantiv
prin-ci-piu
Definiții
substantiv neutru
1Idee fundamentală, lege de bază sau regulă călăuzitoare care stă la baza unei teorii, a unei științe sau a unui sistem de gândire.
„Principiul lui Arhimede explică de ce plutesc corpurile în apă."
substantiv neutru
2Convingere morală sau normă de conduită după care se ghidează o persoană sau o colectivitate.
„El nu minte niciodată, pentru că are principii morale solide."
substantiv neutru
3Element de bază sau cauză primară dintr-un sistem, de la care pornesc alte fenomene sau procese.
„Principiul acestei mașini este simplu: transformă energia solară în electricitate."
Gramatică
Substantiv neutru, cu pluralul 'principii' (nu 'principii' cu un singur i). Se declină: principiu, principiul, principiului; plural: principii, principiile, principiilor.
Expresii și locuțiuni
în principiu — în teorie, în linii generale; de regulă
principiu de bază — idee fundamentală care stă la baza unui sistem
Etimologie
Din latină 'principium' (început, bază), prin intermediul franceză 'principe'.
Se scrie corect: Se scrie 'principiu' cu 'iu' la final, nu 'principu' sau 'principiu' cu 'i' dublu. Greșeală frecventă: 'principii' cu un singur 'i' la plural (corect: 'principii' – cu doi 'i'? De fapt, pluralul este 'principii' cu doi 'i', dar atenție: singularul are un singur 'i' la final: 'principiu'.