principesubstantiv
prin-ci-pe
Definiții
substantiv masculin
1Titlu de noblețe purtat de un membru al unei familii domnitoare, de obicei fiul unui rege sau al unui împărat; persoană care poartă acest titlu.
„Principele moștenitor a vizitat orașul."
substantiv masculin
2Persoană care conduce un principat, un stat mic condus de un principe.
„Principele Transilvaniei a semnat tratatul."
Gramatică
Forma de plural este 'principi', iar articulat hotărât singular este 'principele'. Se folosește și forma feminină 'principesă'.
Expresii și locuțiuni
principe al păcii — persoană care promovează pacea, un lider pașnic
Etimologie
Din latină 'princeps, principis' (cel dintâi, conducător), prin intermediul franceză 'prince'.
Se scrie corect: Se scrie 'principe', nu 'prințipe' sau 'princip'. Atenție la forma de plural: 'principi', nu 'principe'.