prietenisubstantiv
prie-te-ni
Definiții
substantiv masculin
1Persoane cu care avem o relație de afecțiune, încredere și respect reciproc; tovarăși, camarazi.
„Prietenii mei m-au ajutat să mă mut în noul apartament."
substantiv masculin
2Persoane care susțin o cauză sau un ideal, aliați.
„Prietenii naturii participă la acțiuni de ecologizare."
Gramatică
Forma de plural a substantivului 'prieten'. Singular: prieten. La genitiv-dativ plural: prietenilor.
Sinonime
tovarășicamaraziamiciconfidenți
Expresii și locuțiuni
prieteni la nevoie se cunosc — În momentele grele se vede cine este cu adevărat prieten.
a-și face prieteni — A stabili relații de prietenie cu alții.
Etimologie
Din latină 'praetorianus' sau din greacă veche, prin intermediul slavonului; înrudit cu 'a iubi'.
Se scrie corect: Se scrie 'prieteni' cu 'ie' după 'r', nu 'prietini' sau 'prietenii' (cu doi 'i' doar la articulat hotărât).