substantiv neutru
1În Roma antică, cortul sau clădirea în care locuia și își avea cartierul general comandantul unei armate; prin extensie, locuința sau reședința unui demnitar.
„Generalul roman și-a stabilit pretoriul pe colina din apropierea râului."
substantiv neutru
2În Imperiul Roman, palatul sau reședința oficială a unui guvernator de provincie.
„Pretoriul din Ierusalim a rămas celebru în istorie."