prejudiciusubstantiv
pre-ju-di-ciu
Definiții
substantiv neutru
1Daună materială sau morală suferită de o persoană sau de o organizație, ca urmare a unei acțiuni sau a unei situații.
„Furtul i-a cauzat un prejudiciu de mii de lei."
substantiv neutru
2În sens juridic, pagubă produsă cuiva, care poate fi reparată prin despăgubiri.
„Instanța a stabilit prejudiciul pe care compania trebuie să îl plătească."
Gramatică
Se folosește frecvent în contexte juridice și economice. Pluralul este 'prejudicii', iar articulat hotărât singular este 'prejudiciul'.
Expresii și locuțiuni
a aduce prejudicii — a cauza daune sau pagube
prejudiciu moral — suferință psihică sau afectivă produsă cuiva
Etimologie
Din franceză préjudice, latină praejudicium (hotărâre prealabilă, daună).
Se scrie corect: Se scrie cu 'j' și 'c' înainte de 'i': prejudiciu. Atenție la grupul 'ci' din final, nu 'ciu' cu 'i' dublu.