pragmaticadjectiv
prag-ma-tic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la practică, la fapte concrete, și nu la teorii sau principii abstracte; care urmărește rezultate practice.
„O abordare pragmatică a problemei a dus la o soluție rapidă."
adjectiv
2Despre o persoană: care acționează în mod realist, punând accent pe eficiență și pe rezultatele imediate.
„El este un om pragmatic, nu visează la idealuri imposibile."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: pragmatică, plural: pragmatice. Are și forme de comparativ: mai pragmatic, cel mai pragmatic.
Expresii și locuțiuni
abordare pragmatică — mod de a trata o problemă punând accent pe soluții practice și eficiente
Etimologie
Din franceză pragmatique, germană pragmatisch, latină pragmaticus, greacă pragmatikos (referitor la acțiune, de la pragma = fapt, acțiune).
Se scrie corect: Se scrie cu 'g' după 'r', nu 'pragmatic' cu 'c' înainte de 'm'? Atenție: 'pragmatic' se scrie cu 'g' și 'c' la final, nu 'pragmatic' cu 'c' în loc de 'g'.