Definiții
substantiv masculin
1Animal care trăiește din vânarea altor animale pentru hrană.
„Leul este un prădător puternic din savana africană."
substantiv masculin
2Persoană care exploatează sau jefuiește pe alții, adesea prin violență sau înșelăciune.
„Poliția l-a prins pe prădătorul care teroriza cartierul."
adjectiv
3Care se hrănește cu prada vânată; care vânează alte animale.
„Vulturul este o pasăre prădătoare."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen și număr: prădător, prădătoare, prădători, prădătoare.